Pastilatii

Cand eram eu mica, un copil care nu putea sta locului era considerat plin de energie, deci sanatos. Fix asta si nimic altceva. Acum e considerat bolnav – attention deficit hyperactivity disorder. Si e indopat cu pastile pt a deveni ca ceilalti, pt a se pierde in multime, pt a nu incalca normele si pt a „nu crea probleme”. Parintilor, bunicilor, la scoala etc.

In america si europa occidentala, elevii si studentii se duc la ceea ce se cheama „petreceri farmaceutice”. Adica fiecare aduce de acasa un pumn de pastile (calmante, antidepresive, analgezice), se amesteca medicamentele tuturor, apoi fiecare inghite un pumn la nimereala cu alcool pt a obtine un efect similar drogurilor tari. Din punctul meu de vedere asta e viitorul si e mult mai grav decat poate parea. Pt ca in timp ce heroina si cocaina se gasesc pe strazi, costa destul si sunt ilegale, pastilele astea sunt la indemana gratis (parinti sau retete compensate) si legal (in farmacii). Astfel totul capata un aer „curat”. Efectele insa sunt la fel de dezastruase. Dependenta, supradoze, violuri, batai, practic tot ce experimenteaza un drogat „din strada”.

Traim intr-o era in care absolut totul e asistat medical. Pentru orice minim disconfort exista x pastile, usor accesibile. Si modul actual de viata ne face sa nu ezitam sa apelam la ele. Tin minte, copil fiind, ca pastilele imi pareau ceva periculos, se luau doar atunci cand era ceva grav si nu se putea altfel. In timp am luat destule, din motive intemeiate, dar senzatia ca se si am abuzat de uzul lor nu mi-a disparut. We all jump for the quick fix.

Citisem ca a aparut pastila care-ti sterge amintirile neplacute. Sau cea care te tine treaz nush cate ore. Sau cea a fidelitatii. Nu am vreo indoiala ca toata nebunia nu se va opri aici. Viagra a fost un boom. Acum se lucreaza la varianta feminina. Eee, aici nu zic ca e rau, toti ar trebui sa ne bucuram de cel mai bun sex pe care-l putem avea. Insa undeva trebuie trasa o linie. Producatorii de medicamente nu o vor trage, pt ca e o industrie de miliarde de euro. Insa medicii, familia, scoala, ONG-urile, societatea in ansamblu, ar trebui sa se autosesizeze. Vom ajunge in punctul in care ne vom putea induce cu o pastila orice stare ne dorim. Insa atentie, artificial. Unde raman personalitatea, experientele, trairile autentice? Ce fel de viata va fi aia?

Anunțuri

3 comentarii

Din categoria Jinx says

3 răspunsuri la „Pastilatii

  1. Sa nu uitam vaccinurile… Cu toata propaganda pro vaccinare impotriva cancerului de col, mamele cu instinctul lor nemaipomenit, au zis „pas”, indoindu-se, ca multi medici de altfel de eficacitatea acestuia, dar si de teama posibilelor efecte secundare. Aud ca Romaniei i s-a bagat pe gat si vaccinul anti gripa porcina, deci tre` sa ne asteptam sa „creasca” rata imbolnavirilor; fereasca sfantu` sa-ti mai curga mucii, sa te doara capu`! Bine fratica!

  2. In prima parte a sec. XIX, fulgii de porumb Kellog`s au aparut in intentia de a trata o apetitul sexual excesiv, considerat daunator, inclusiv o boala „teribila”: masturbarea (lol).
    Cand eram eu copil, daca erai candidat la depresie se considera ca esti doar un copil apatic. La prima mea depresie majora, medicii m-au trimis acasa spunandu-mi sa nu mai fiu asa de trist. HALAL! Mi-am revenit abia dupa un an…
    Din fericire, astazi masturbarea e considerata in linii mari un fenomen normal si benign. Tot din fericire, astazi, depresia clinica este consideratata o boala serioasa. Iarasi, ADHD este azi o afectiune luata in serios. Nu orice copil energic este catalogat astfel. Copilul cu ADHD REAL poate sa se rateze, sa devina infractor, sa faca rau animalelor sau oamenilor. Multi infractori sunt suferinzi de ADHD carora li s-a negat existenta maladiei.
    Faltul ca exista medicamente pentru orice nu este in sine rau. Daca sunt alergic la aspirina, trebuie sa am o alternativa. Dar acum 120 de ani nu aveam banala aspirina. Pana prin `43 nu exista penicilina…
    Intre nevoia de a reduce suferinta in lume si profit, intre educatia medicala si ignoranta, intre bolile supraevaluate sau chiar create artificial si bolile ignorate, intre nevoia de a controla accesul la medicamentele psihotrope si necesitatea de a trata suferinta psihica, oamenii au toate sansele sa greseasca. Ideea de a trage o linie care sa delimiteze clar uzul de abuz e utopica. Socetatea nu e indiferenta fata de abuzurile comise in numele medicinii. Exista multe, foarte multe institutii care chiar fac ce zici tu ca ar trebui sa se faca. Desigur, la noi nu se vede, cum in general nu se vede nimic (afara de borduri). „Dincolo” insa, e o lupta ca intre dopaj si fair play in sport, ca intre politisti si infractori. Exista control institutional, deontologie medicala, nenumarate organizatii non-profit care se ocupa exact cu acest lucru. Dar e o poveste fara sfarsit. Eu nu vad viitorul ca fiind atat de sumbru. Si daca se va intampla ca scenariul tau sa se dovedeasca real, ceea ce, repet, nu cred, inseamna ca jigodia umana nici nu merita mai mult.

  3. da, e poveste fara sfarsit. sa-mi fie cu iertare deci ca nu am dezvoltat comentariile voastre.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s